Daily

Snooze button? Iată de ce nu e bine să tot amâni alarma

Reading Time: 6 minutes

Trebuie să admit că nu sunt o persoană matinală de fel. Deoarece în majoritatea timpului muncesc până pe la orele 21, îmi este imposibil să adorm mai devreme de miezul nopţii dacă vreau să mai am timp şi de alte activităţi. Iar lista mea cu lucruri pe care îmi doresc să le fac după muncă este mare şi creşte încontinuu, fie că este vorba de citit o carte, activităţi casnice sau ieşit la un pahar de vin cu o prietenă pe care nu am mai vazut-o demult. Unde să mai punem că inspiraţia pentru scris mă loveşte de cele mai multe ori după lăsarea întunericului. Aşa se face că mă pun la somn la ore destul de târzii, iar a doua zi dimineaţa apăs într-una pe snooze şi simt că aş da orice să mai dorm puţin.

Se spune că există două categorii de persoane: cele care îşi setează o singură alarmă şi se ridică instant din pat şi cele care îşi pun 10 alarme şi cu greu se mobilizează după ce au apăsat snooze la fiecare dintre ele. Mai există, de fapt, şi acele persoane care se trezesc în fiecare dimineaţă fără alarmă, asta de obicei în urma unei rutine bine implementate de-a lungul anilor.

Deşi a fost o perioadă în care o alarmă îmi era suficientă, cu cât orele de muncă au devenit mai multe, cu atât a crescut şi numărul alamelor. Deşi sunt conştientă că nu este aşa, plăcerea de a apăsa butonul snooze la fiecare în parte îmi dă cumva falsa impresie că dorm mai mult decât o fac de fapt.

Fiindcă sunt o persoană ce îşi pune tot felul de întrebări de-a lungul zilei, de la “Oare de unde vine cuvântul x?” până la “Care este scopul existenţei noastre pe acest Pământ?”, unul din lucrurile la care am reflectat de curând este chiar acesta: Oare ce înseamnă butonul Snooze pentru organismul nostru? Ei bine, m-am pus pe research şi am hotărât să împărtăşesc cu voi informaţiile acumulate.

snooze button
Sursa foto: Pinterest

Se pare că unul din trei adulţi apasă butonul snooze de cel puţin 3 ori înainte de a se ridica din pat. Încă de la invenţia acestui buton, în anul 1956, oamenii îl folosesc constant pentru a mai fura câteva minute de somn dimineaţa. Mai exact, 9 minute per snooze.

De ce 9 minute? Experţii în ceasuri spun că atunci când acest timp de alarme au fost inventate, mecanismele din ceasuri erau standardizate. Cel pentru amânarea alarmei a fost introdus în mecanismul existent al ceasului, iar dinţii acestuia trebuiau să se potrivească cu dinţii celorlalte componente. La momentul respectiv, se pare că opţiunea de a alege 10 minute amânare nu era posibilă din cauza configuraţiei ceasurilor. Deşi acum este fezabilă această modificare, majoritatea producătorilor au rămas fideli vechiului interval.   

Ce se întâmplă în timpul somnului?

sleeping
Sursa foto: Pinterest

Pe parcursul somnului trecem prin mai multe etape, ce au o anumită ordine şi funcţii specifice.

Odată ce pui capul pe pernă te simţi relaxat şi aţipeşti. Urmează apoi starea de somn uşor în care gândurile se pierd încet-încet şi adormim. Această etapă se caracterizează prin micşorarea numărului de bătăi ale inimii şi scăderea temperaturii corpului.

Intervine apoi somnul profund, în care nu mai percepem zgomotele din jur. Acest stadiu este numit non-REM şi este foarte important, întrucât în aceste momente corpul munceşte din greu pentru a regenera ţesuturile, a creşte oasele şi muşchii şi a întări sistemul imunitar. Odată intraţi în această etapă, este foarte greu să ne trezim. Dacă se întamplă totuşi asta, suntem dezorientaţi o bună perioadă de timp.

Ultima etapă, REM, îşi are numele de la Rapid Eye Movement, căci se descrie printr-o mişcare rapidă a ochilor sub pleoape. Corpul este în rest ca şi paralizat, deşi creierul este foarte activ. Este perioada în care visăm, având ca durată între 5-15 minute, fiind mai lungă spre dimineaţă, când şi intensitatea viselor este mai puternică.

Aceste stadii alternează constant pe perioada unui ciclu de somn, care durează în general între 90 si 110 minute. După terminarea unui ciclu, începe un altul. La adulţi, prima perioadă de somn REM debutează de obicei dupa 70-90 minute după ce adormim. Primele cicluri de somn cuprind perioade relativ scurte de somn REM si perioade mai lungi de somn profund. Pe parcursul nopţii, perioadele de somn REM cresc in lungime, iar cele de somn profund devin mai scurte. 

Cum ne afectează butonul snooze?

Ori de câte ori alegem să amânăm alarma, ne spunem probabil că ne mai oferim puţin timp pentru a ne aduna gândurile. De fapt, ceea ce facem e să aţipim din nou. Numai că după câteva minute sună iaraşi alarma, ce ne trezeşte în mijlocul ciclului de somn(stadiul non-REM), şi nu la finalul lui(REM).

Una dintre consecinţele acestui fapt este un fenomen numit inerţia somnului. Aceasta se referă la perioada dintre starea de veghe şi momentul în care suntem complet treji. Cu cât trezirea este mai bruscă, cu atât perioada de dezmeticire va fi mai lungă. Dacă în general această stare durează 10-20 minute, în cazul unei treziri inadecvate poate dura câteva ore.

tired at work
Sursa foto: Pinterest

În timpul somnului non-REM, nivelurile de cortizol si testosteron scad brusc. Trezirea într-un astfel de moment, urmată invariabil de inerţia somnului provoacă suferinzilor o funcţie mentală mult mai scăzută şi chiar un risc mai mare de accidente. În plus, efectele cumulative obţinute prin amânarea alarmei zilnic contribuie la obezitate, hiperensiune arterială şi o mulţime de alte probleme de sănătate.

De ce simţim nevoia să tot amânăm alarma?

Aceasta este o întrebare ce se cere a fi pusă atunci când încercăm să identificăm ce anume ne diferenţiază de cei ce se trezesc fără probleme sau chiar fără alarmă.

alarm clock
Sursa foto: Pinterest

Iată primele întrebări la care trebuie să găsești răspunsuri:

1.Te pui la somn suficient de devreme? Dacă răspunsul este nu, e evident de ce simţi nevoia să apeşi butonul Snooze dimineaţa. Experţii în somn au constatat că majoritatea adulţilor au nevoie de 7-8 ore de somn. Prin urmare, dacă dimineţa trebuie să fii treaz la ora 8, ideal ar fi să adormi înainte de miezul nopţii.

2.Faci mişcare? Studiile au arătat că persoanele active se odihnesc mai bine decât cele sedentare. Încearcă să faci zilnic cele 30 de minute de mişcare recomandate zilnic.

3.Eşti energizat înainte de culcare? Dacă doar ce ai băut un espresso sau ai obiceiul de a da scoll pe reţelele de socializare minute în şir înainte de culcare, ai toate premisele pentru o trezire dificilă a doua zi. Încearcă, în schimb, să citeşti o carte sau să faci o baie relaxantă.

4.Te simţi confortabil în dormitorul tău? O saltea inadecvată, zgomote puternice sau lumina TV-ului îţi pot afecta somnul. Asigură-te că îţi creezi toate condiţiile pentru un somn odihnitor.

5.Ai probleme cronice de somn? Afecţiuni precum sindromul picioarelor neliniştite sau apneea obstructivă de somn îţi pot afecta somnul pe termen lung, de aici nevoia de a profita de butonul de amânare. Dacă te confrunţi cu o situaţie asemănătoare, este recomandat să consulţi medicul.

După tot ce am citit legat de acest subiect, sunt mult mai atentă la ora la care merg la somn, încerc să nu mai scoll-uiesc tot news feed-ul înainte de culcare şi nu fac mişcare seara, deoarece mă energizează, aşa cum am menţionat în articolul acesta. Pot spune că mi-am impus să nu mai abuzez de butonul snooze. Îl folosesc maxim o dată, dar în acel interval am grijă să nu adorm din nou, ci consider cele 9 minute un preludiu al trezitului. Este momentul meu de întins în pat, pus o muzică lentă şi privit în tavan, gândindu-mă la ce am visat sau la ce activităţi mă aşteptă în ziua respectivă.

Ce credeţi? Funcţionează!

no snooze button
Sursa foto: Pinterest

În încheiere, Reena Mehra, Medic şi Director de Cercetare a tulburărilor de somn la Clinica Cleveland: “Avem atât de multe lucruri pe cap, iar în zilele noastre cu tehnologie, telefoane și televizoare în dormitor, care contribuie la iluminatul nocturn al camerei, combinată cu obligațiile de muncă și de familie, timpul petrecut adormit este adesea diferit de la o seară la alta. Priorizarea a 7-8 ore de somn pentru bunăstarea noastră generală și pentru sănătate este foarte importantă, astfel încât să putem optimiza funcționarea în timpul zilei și să avem relații sănătoase cu cei dragi”.

Surse: Newsroom Cleveland Clinic; Brooklynbedding; Amerisleep; Chronobiology; New Yorker