Cum alegem protecția UV potrivită pentru plajă?

Afară sunt 33 de grade. Scriu acest articol de la Piscina Floreasca, de pe terasă, de la umbră, deoarece este trecut deja de ora prânzului și radiațiile UV sunt multe prea puternice. Mă uit cu părere de rău la cei ce au rămas încă la soare, fără umbrelă și fără să-și fi aplicat protecție solară.

În ultimii ani numărul arsurilor solare a crescut foarte mult, iar după cum bine ştim, petrecute în mod repetat, acestea favorizează apariţia cancerului de piele. S-a raportat o crestere anuala de 3% a cazurilor noi si o crestere de 200% din 1975 pana in 2013.  Pe lângă evitarea expunerii abuzive la radiaţiile solare, ni s-a spus că un alt factor care ne poate proteja este crema cu factor de protecţie solară.

Ani la rând medicii şi mass-media au promovat folosirea unor astfel de produse, fără a ni se specifica însă ce tip de produs trebuie folosit în funcţie de piele şi mai ales, cum trebuie folosit pentru a reduce riscul de melanom şi pentru a îmbunătăţi nivelul vitaminei D.

Pentru a înţelege exact cum funcţionează aceste produse, trebuie să înţelegem mai întâi de toate cum acţionează radiaţiile solare.

Tipuri de radiaţii UV

Radiaţiile UV cele mai cunoscute sunt: UVA(UV apropiat) şi UVB(UV mediu). Mai există şi UVC, numite UV îndepărtat, însă acestea sunt adesea ignorate, pentru că se acceptă larg că acestea sunt filtrate de stratul de ozon. Deoarece UVA, ce constituie 95% din totalul radiaţiilor solare au fost considerate de-a lungul timpului mai putin carcinogene faţă de UVB, produsele de protecţie solară au fost gândite iniţial să le filtreze doar pe acestea din urmă. Cu timpul, studiile au demonstrat că UVA joacă un rol important în dezvoltarea melanomului malign, cea mai agresivă formă a cancerului de piele. Astfel, astăzi majoritatea produselor destinate protecţiei solare sunt adresate ambelor tipuri de radiaţii.

Trebuie să ştim că razele UVB provoacă bronzul, arsurile solare și contribuie la riscul dezvoltării cancerului de piele. Razele UVA nu formează bronzul și nici nu determină arsuri solare, dar contribuie, de asemenea, la riscul dezvoltării cancerului de piele.

Pe lângă melanoame și cancer de piele, expunerea îndelungată la radiaţiile solare fără protecţie poate duce la îmbătrânirea pielii și riduri, sensibilitate și alergii la soare, agravarea imperfecțiunilor și îngrășarea pielii, pigmentare și puncte negre. Şi toate acestea nu se întâmplă decât atunci când stăm la plajă, căci radiaţiile pătrund şi prin geamuri, prin nori şi nu în ultimul rând, prin textile.

Fotografia şocantă ce a făcut ocolul internetului cu doamna care timp de 28 de ani a condus zilnic un camion, având partea stângă a feţei expusă la radiaţiile solare a tras un puternic semnal de alarmă. Se poate observa clar cum cealaltă parte a feţei, care nu a fost expusă direct şi constant la soare, este mult mai puţin îmbătrânită.

Chiar dacă în acest caz blamăm expunerea îndelungată la soare, Diane S. Berson, dermatolog și membru al MDSolar Sciences Advisory Council ne atrage atenţia că: “Doar 15 minute sub soare pot contribui la formarea de linii fine și riduri în mai puțin de câteva luni”. Trebuie, aşadar să ne protejăm cât mai bine pentru a ne păstra pielea tânără cât mai mult timp.

Moda expunerii la soare a evoluat treptat, de la renunţarea pentru puţin timp a acoperirii capului (piesă obligatorie în vestimentația din trecut), la împuținarea hainelor, apoi la expunerea tot mai avansată a corpului. Obiective “precum cel mai frumos bronz” au determinat oamenii să se expună la soare pentru perioade din ce în ce mai lungi ori să apeleze la saloanele pentru bronzare.

Pe primul loc ar trebui însă să fie, aşa cum o ştim cu toţii, sănătatea. Oricât de frumos ar fi bronzul, acesta păleşte instant în faţa cuvântului melanom. Aşadar, haideţi să vedem cum ne putem expune la soare în mod responsabil.

Ce înseamnă de fapt SPF?

SPF(sun protection factor) este un parametru care reprezintă cantitatea de radiație pe care pielea o poate primi până când începe să se înroșească, atunci când folosești o cremă cu protecție, fața de situația în care pielea nu e protejată.

De exemplu, dacă de obicei pielea începe să se înroşească după 10 minute de stat la soare, prin aplicarea unei creme cu SPF 15 perioada poate fi extinsă cu până la de 15 ori mai mult, adică 150 de minute.

Factorii de protecție se împart în mai multe grupe, în funcție de gradul de protecție pe care îl oferă:

• protecție scăzută: 6-10 SPF
• protecție medie: 10-30 SPF
• protecție ridicată: 30-50 SPF
• protecție foarte ridicată: 50+

Dacă produsul este aplicat corect, ne putem ghida după aceste reguli generale:

• SPF 15 = 150 minute
• SPF 20 = 200 minute
• SPF 30 = 300 minute
• SPF 50 = 500 minute
• SPF 100 = 1000 de minute

Dacă aleg o protecție foarte ridicată, voi fi protejat mai bine?

Teoretic, da. În practică însă, lucrurile nu funcționează chiar așa. Mai jos avem valorile în procente a protecției pe care o oferă cremele cu factor de protecție solară contra razelor UVB:

• INEXISTENT – 0%
• SPF 2 – 50%
• SPF 15 – 93%
• SPF 30 – 96%
• SPF 50 – 97%
• SPF 100 – 98%

După cum putem observa, SPF foarte ridicat oferă doar cu câteva procente mai multă protecție față de un SPF mediu, conform raportului anual în ceea ce privește protecția solară, publicat de EWG(Environmental Working Group).

În schimb, un factor de protecție ridicat îți poate da falsul sentiment că ești protejat și te poate încuraja să petreci mai mult timp la soare – crescând riscul pentru arsuri și cancer de piele.

” Recomandăm mai degrabă folosirea produselor cu o protecție mai scăzută în strat generos și reaplicarea lor des”, ne spune David Andrews, cercetător senior la EWG. Termenul de “des” înseamnă în mod general la fiecare două ore și de fiecare dată după înotat sau transpirat excesiv.

Un alt motiv pentru care se recomandă folosirea unor creme cu un factor de protecție mai scăzut este acela că produsele solare cu un SPF mai ridicat necesită și mai multe substanțe chimice pentru a obține rezultatul dorit. Multe dintre acestea reprezintă un risc pentru sănătate când sunt absorbite prin piele.

Cum aplicăm corect produsele destinate protecției solare?

Sondajele efectuate de Academia Americana de Dermatologie au demonstrat că multe persoane nu știu să folosească crema solara în mod corect. Sau, chiar si atunci cand sunt folosite corect, nu toate produsele conțin factorul de protecție înscris pe etichetă.

Cercetatorii au evaluat în cadrul unui test 65 creme de protecție solară diferite, și rezultatele au aratat că 43 % aveau un SPF mai mic decat cel menționat pe etichetă. Țineți cont așadar și de acest aspect.

Pentru o protecție UV optimă, cantitățile folosite ar trebui să fie următoarele: pentru protecția feței se recomandă utilizarea a 1,25 ml de produs – mărimea unei migdale. În ceea ce privește corpul, sunt necesari aproximativ 30 ml – cât un pahar de shot.

Majoritatea oamenilor aplică aceste produse în cantități mult mai mici, în acest caz scăzând foarte mult atât factorul de protecție, cât și timpul în care suntem protejați. De exemplu, o cantitate de SPF mai mică de 1,25 ml pentru zona feței va proteja cât un SPF 30 sau poate chiar mai puțin.

Să nu uităm de zona ochilor și a buzelor – este recomandat să se folosească un balsam de buze cu SPF 30, iar pentru a proteja ochii și pielea din imediata lor apropiere ochelari de soare cu protecție UV.

Tipuri de produse destinate protecției solare

Când vine vorba despre produsele pentru protecția solară, în general suntem atenți la două lucruri – la cifra inscriptionată pe ambalaj lângă spf și la alte caracteristici ce țin de fluiditate, textură, miros.

Ar trebui să știm însă că acestea sunt de departe cele mai puțin importante aspecte, pricipalele fiind ingredientele și felul în care acestea ne pot proteja.

Cremele pentru protecție solară sunt în general împărțite în două categorii: cele cu filtre minerale și cele cu filtre chimice. 

Filtrele minerale(denumite și fizice) au în componența lor subsțante minerale naturale: titanium dioxide şi zinc oxide. Ele blochează (resping) razele solare astfel încât nu mai ajung în piele. Cele mai multe au o formula mai plină, unele lasă urme albe pe piele sau chiar blochează porii. Dar avantajele filtrelor minerale ar fi că sunt fotostabile (nu-și modifică molecula în prezența luminii), nu dau alergii, sunt aprobate internațional, nu conțin prea multe substante nocive și pot fi aplicate chiar și în zona sensibilă a ochilor, fără teama unor reacții.

Filtrele chimice (denumite și sintetice) nu sunt fotostabile (se modifică în prezența luminii, deși unele pot fi stabilizate de alte substanțe). Ele lasă razele solare să pătrundă și abia apoi le neutralizează. Astfel de produse sunt preferate la momentul actual deoarece nu au culoare sau miros neplăcut, se întind mult mai ușor pe piele, nelăsând urme albe (cum se întâmplă cu cele minerale, din cauza oxidului de zinc).

Totuși, acestea au potențial alergenic mai mare, iar unele dintre substanțe care intră în componența lor nu sunt aprobate în toate țările.

Sunt produsele de protecţie solară o soluţie contra melanomului sau fac mai mult rău decât bine?

Au apărut foarte multe informaţii în presă care pot conduce la concluzia că produsele destinate protecţiei solare sunt nocive. Produsele cele mai controversate sunt cele cu filtre chimice, ce conțin substanțe precum octisalat, oxibenzon, avobenzon, homosalat, octinoxat si octocrilena.

Atenția acordată efectelor acestor substanțe a crescut radical după ce un studiu CDC(Centers for Disease Control and Prevention) din 2008 a scos la iveală faptul că 97% dintre Americani au oxybenzone în organism. Acest compus este prezent în mai multe produse cosmetice, dar mai ales în cele pentru protecție solară, iar studiile pe animale au sugerat că acesta poate afecta abilitatea de reproducere, intarzia pubertatea, afecta functionarea tiroidei și fertilitatea și nu în ultimul rând, poate mima efectul estrogenului – care în exces poate crește riscul de cancer.

În plus, femeile însărcinate cu un nivel ridicat din această substanță în sange prezintă riscul de a da naștere unor copii cu o greutate mai mică decât cea normala, un factor de risc asociat cu boala cardiovasculară, diabet, hipertensiune si altele.

Discuția despre nanoparticule este și ea foarte actuală. Pentru a reduce pelicula groasă, producatorii reduc dimensiunea moleculelor. Aceasta nanotehnologie are mai multe efecte secundare. Particulele sunt atat de mici încât pot fi absorbite de piele. Deși excelentă pentru distribuția medicamentelor in corp, nanotehnologia nu prezinta aceeași siguranță când este folosită pentru protecția solară.

De exemplu, toxicitatea nanoparticulelor de oxid de zinc, dupa distribuția acestora în corp, poate afecta plămânii, rinichii, ficatul, stomacul, pancreasul, splina, inima si creierul. Rezultatele studiilor au demonstrat si faptul că îmbatranirea are un efect sinergetic împreuna cu nanoparticulele de oxid de zinc asupra inflamației sistemice și a neurotoxicității, afectând creierul și sistemul neurologic. Cu alte cuvinte, cu cât înaintezi în vârstă, cu atât crește și riscul de neurotoxicitate din cauza absorbției nanoparticulelor de oxid de zinc.

Este bine să fim atenți și la produsele sub formă de spray – au potențial flamabil și conțin ingrediente care pot deveni iritante odată inhalate. Aplică-le în încaperi bine aerisite Nu folosi spray-uri pe sau în prezența copiilor (ei au șanse mai mari să le inhaleze).

Un alt motiv de îngrijorare este acela că din cauza cremelor cu protecție solară organismul nu își poate lua necesarul de vitamină D. Ea are rolul de a ajuta organismul să absoarbă calciul, care formează și menține oasele puternice. 

După cum am observat mai sus însă, nu există SPF care să fitreze razele UV în procent de 100%. Chiar și în proporție de 2%, razele UVB sunt suficiente pentru a sintetiza necesarul de vitamina D. În plus, doctorii spun că și 10 minute de plimbare sub razele soarelui în care doar brațele sunt expuse sunt suficiente.

Pentru a fi siguri însă, puteți face analiza care să determine nivelul vitaminei D în sânge(se numește 25-OH-vitamina D), iar dacă este cazul, la recomandarea medicului se pot administra suplimente. Despre vitamina D pe care o folosc eu am scris aici.

Protecția din interior

Ne putem mări abilitatea de a contracara efectele razelor UVA si UVB și prin nutriențiii pe care ii consumăm zi de zi. Antioxidantii prezenti in fructele si legumele colorate și-au dovedit efecte protectoare, însă cea mai puternică este astaxantina.

Aceasta este produsă de micro algele Haematococcus Pluvialis în perioada de secetă, pentru a se proteja de radiațiile ultraviolete. Este un mecanism “anti radiații” care explică de ce astaxantina are același efect și pentru oameni.

Consumul acestui pigment oferă, practic, un factor intern de protecție solară. Studiile au confirmat că este un agent de absorbție a razelor UVB, care contribuie la reducerea deteriorarii ADN-ului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanți cunoscuți, actionand împotriva inflamației, a stresului oxidativ si a efectelor radicalilor liberi asupra corpului.

Concluzii

1. Evită expunerea la soare când radiațiile UV sunt foarte puternice (11:00-16:00)
2. Folosește instrumente complementare de protecție – pălării, haine lungi, umbră, ochelari de soare cu protecție UV
3. Alege un SPF cu valoare medie, pe care să îl aplici o dată la 2 ore. Folosește cantitatea recomandată – de mărimea unei migdale pentru față, de mărimea unui pahar de shot pentru corp
4. Oricât de mult ne-am dori, momentan nu există protecție solară naturală – nu cumpăra astfel de produse, nu au fost supuse niciunui test de laborator, prin urmare nu sunt sigure
5. Optează pentru creme de protecție solară cu filtre minerale(oxid de zinc sau dioxid de titan), fără nanoparticule.

Ținând cont de toate aspectele explicate în acest articol, alegerea mea în materie de protecție solară este cea de mai jos. O găsiți AICI.

Voi cum vă protejați contra radiațiilor UV?