Inspiring,  Reading

Optimist sau pesimist? Iată când te poate ajuta pesimismul!

Reading Time: 2 minutes

Am tot auzit de-a lungul anilor că trebuie să privim partea plină a paharului. Sunt complet de acord cu această afirmaţie, mai ales daca paharul este unul de vin 😀 Lăsând gluma la o parte, optimismul vine cu o serie de avantaje deloc uşor de trecut cu vederea: se eliberează mai des endorfine, asigură o viaţă mai lungă, sistemul imunitar este mai bun, situaţiile dificile sunt depăşite mai uşor etc.

Pe de altă parte, condamnatul pesimism are, se pare, şi el rolul lui în societate. În cartea lui Martin Seligman, Optimismul se învaţă descoperim că opusul său, pesimismul ne ajută de multe ori să evaluăm viaţa cu acurateţe. Există dovezi clare că oamenii deprimaţi, deşi mai trişti, sunt mai înţelepţi.

Ideea că oamenii deprimaţi percep corect realitatea, în timp ce nedeprimaţii o distorsionează cum le convine te pune pe gânduri.

Martin E. P. Seligman

Studiile făcute în acest sens au ajuns la concluzia că depresivii – majoritatea dintre ei dovedindu-se pesimişti – apreciază extrem de corect cât control au asupra lucrurilor. Optimiştii cred că au mai mult control decât în realitate, mai ales când sunt neajutoraţi şi nu au de fapt nici un control. Şi în cazul deprinderilor sociale depresivii au de câştigat – aceştia îşi judecă foarte bine abilităţile, pe când optimiştii şi le supraevaluează.

O altă categorie de dovezi priveşte memoria – subiecţii pesimişti îşi amintesc mai multe evenimente negative decât pozitive, iar optimiştii fac invers. La final însă, după cum s-a demonstrat prin teste de laborator, depresivii îşi amintesc corect, pe când nedepresivii sunt cei care distorsionează trecutul.

Alte studii care susţin ideea ca persoanele pesimiste sunt mai triste, însă mai înţelepte, ţine de stilul explicativ. Judecând după explicaţiile optimiştilor, aceştia considera că insuccesul este un accident, pe când succesul este o constantă. Depresivii în schimb sunt nepărtinitori – evaluează cu aceeiaşi măsură succesul şi eşecul.

Una peste alta, se poate demonstra că persoanele nedepresive denaturează realitatea într-o manieră convenabilă pentru ele, pe când persoanele depresive, conform definiţiei lui Ambrose Bierce “vor vedea lumea aşa cum e.”

Deşi până acum am scos în evidenţă parţile sale pozitive, ar trebui enunţate şi părţile negative ale pesimismului:

  • duce la depresie
  • generază inerţie, în loc să determine la acţiune atunci când te confrunţi cu neplăceri
  • induce anxietate, tristeţe, lipsă de speranţă
  • se autoadevereşte: pesimiştii nu rezistă în faţa situaţiilor mai dificile şi de aceea eşuează mai des, chiar şi în situaţiile în care ar fi putut câştiga
  • este asociat cu o sănătate fizică deficitară

Prin urmare, deşi există momente şi locuri în care avem nevoie de pesimism, bilanţul pare a fi clar în favoarea opusului său, optimismul.

Tu în care dintre categorii te încadrezi? Optimist sau pesimist?

2 Comments

  • Stefan

    Eu cred ca poate fi si invers. Adica de la depresie sa devii pesimist. Cred ca mi s a intamplat:))

    • floranced

      Nu exclud această teorie 😀 Sper însă să nu am posibilitatea să aprofundez acest studiu personal şi îţi doresc şi ţie să nu mai experimentezi astfel de stări 😀