To coffee or not to coffee? That is the question

Fie că o iubeşti pentru gust, miros sau ritual, o cană de cafea este de cele mai multe ori primul gând dimineaţa, atunci când deschizi ochii.

Întotdeauna am spus că daca aş putea, totul în jurul meu ar mirosi a cafea proaspăt râşnită. Când deschid o punga nouă de cafea, petrec câteva minute bune adulmecându-i mirosul. Numai eu ştiu cât am căutat un parfum care să miroasă cu adevărat a cafea, şi cu greu am găsit unul care să se apropie parţial de ce îmi doresc eu.

Nu ştiu de ce anume sunt mai îndragostită: dacă este mirosul, gustul sau ritualul în sine. Cred că toate trei. Am baut-o în toate felurile posibile de-a lungul timpului: cu lapte, cu zahăr brun, cu miere, simplă. Pentru o studiere mai atentă a aromelor si gustului ei, m-am oprit la cafeaua simplă, neagră. Aşa cum cred eu că ar trebui să o bea orice persoană care este cu adevărat pasionată de cafea. Cei ce o beau cu mult lapte şi mult zahăr cel mai probabil o beau pentru cofeina din ea şi de dragul ritualului.

De ceva timp încoace însă, odată cu apariţia unor insomnii în viaţa mea, m-am oprit doar la o mirosi de la distanţă. Deşi nu ştiam cu certitudine dacă este de la cafea sau de la stres, am decis sa elimin orice urmă de cofeină (şi de stres, dar asta este o altă discuţie)o perioadă, inclusiv cea din ceaiul verde şi ceaiul negru. Deşi mă aşteptam să experimentez migrenele şi lipsa de energie specifice renunţării la cafea după o perioadă destul de lungă de consum, mi-a fost mai uşor decât mă aşteptam. Asta în mare parte şi deoarece am înlocuit cafeaua de dimineaţă cu un nou obicei, acela de a alerga. Poţi citi despre cum am început să alerg aici. Astfel, în loc să mă trezesc şi să îmi beau cafeaua dimineaţa, mă trezeam, beam un pahar de apă, mă echipam şi ieşeam la alergat. Dacă acestei licori îi trebuie aproximativ 45 de minute până ajunge la nivelul maxim de cofeină în sânge, efectul de energizare produs după o tură de alergare de parc se manifestă instant.

M-am bucurat să văd că pot fi la fel de plină de energie şi fără cafea, mai ales că nu îmi place ideea dependenţei – nu am nici o altă dependenţă. De altfel, sunt de acord cu Dostoievski care spunea că omul se poate adapta la orice, prin urmare, poate cu siguranţă trăi fără aproape orice, implicit cafea.

Când am totuşi poftă de cafea, nu mi-o reprim, ci iau o înghiţitură sau două şi mă opresc, căci eu sunt una dintre puţinele persoane la care cofeina chiar îşi face efectul, deci, dacă beau o cafea întreagă dupa o perioadă în care nu am mai băut deloc, noaptea ce urmează mă voi uita cu siguranţă la tavan în loc să dorm.

Singurul motiv pentru care nu mă întorc la consumul zilnic după ce am aflat motivul insomniilor mele (se pare că este vorba de efectul alergarii seara – din nou, sunt printre puţinele persoane la care nivelul de adrenalină rămâne ridicat ore bune dupa practicarea acestui sport)este acela că oricât de multă apă aş bea, consumul chiar şi unei singure ceşti de cafea mă face să mă simt deshidratată.

Toate aceste lucruri m-au făcut mai atentă la efectele cafelei în general şi m-am informat în legătură cu acestea. Ca de obicei, există studii şi păreri ce reies din aceste studii atât pro, cât şi contra. Astfel, majoritatea cercetătorilor susţin consumul cafelei deoarece aceasta vine cu o doză importantă de antioxidanţi, crom si magneziu, care ajuta la reglarea nivelului de glicemie in sânge, ajutând organismul să dozeze în mod corect secreţia de insulină, ţine sub control boli precum cancerul de sân, de ficat, cancerul de colon, boala Parkinson, Alzheimer şi diabetul de tip II.
JAMA (The Journal of the American Medical Association)a ajuns chiar la concluzia că un consum moderat şi constant de cafea îţi poate prelungi viaţa. Studiul s-a desfăşurat pe jumătate de milion de britanici şi s-a întins pe o perioadă de 10 ani.

Pe de altă parte, alţi cercetători susţin că în urma consumului de cafea sistemul nervos este rapid stimulat, se secretă adrenalină, creşte nivelul zahărului din sânge din cauza extra-energiei, se intensifică bătăile inimii, respiraţia, pulsul şi organismul este astfel invadat de hormoni ai stresului, suprimând serotonina, cunoscută ca hormon al fericirii. De altfel, s-a demonstrat că o concentraţie prea mare de cofeina poate duce la deshidratare şi la creşterea stării de anxietate, de aceea cafeaua prea puternică sau consumată în cantităţi mari poate să aducă mai multe deservicii organismului, decat beneficii.

Concluzia mea?

Ca întodeauna, este aceea că moderaţia este răspunsul la orice întrebare. Este foarte bine să te informezi, dar şi să treci apoi prin filtrul propriei gândiri, să te observi şi să vezi cum reacţioneză organismul tău la cafea, decizând ulterior dacă o păstrezi sau nu în rutina ta zilnică.

Asculta-ţi corpul!