Preparatele culinare ce trebuie încercate în Stockholm – Top 10

Cu toate că bucătăria suedeză, odinioară foarte simplă și monotonă a suferit modificări majore de-a lungul timpului, preparatele tradiționale sunt în continuare în topul preferințelor locuitorilor acestei țări. Eu mi-am propus să le descopăr atât pe acestea, cât și filosofia suedezilor despre hrană.

O să începem cu ceva ce cunoașteți deja cu toții:

Chifteluțele suedeze/ Köttbullar

Sunt convinsă că acesta este primul lucru care vă vine în cap când vă gândiți la Suedia. Odată cu venirea IKEA în România, asocierea acestei țări cu hotdogii și chifteluțele este inevitabilă.

Ce trebuie să știți însă este că versiunea pe care o cunoaștem cu toții este europenizată: suedezii de regulă servesc aceste chifteluțe simple, alături de cartofi natur, piure de cartofi sau… spaghete. Cu timpul însă, rețetei originale s-au adăugat și sosurile și dulceața de merișoare.

Nouă ne-a fost recomandat restaurantul Meatballs for the people pentru a încerca acest fel de mâncare.

Am ales un platou pentru două persoane, denumit Sharing is caring ce conținea 4 tipuri de chiftele, piure de cartofi, 2 sosuri, castraveți și ceapă murată, nelipsind bineînțeles merișoarele.

A fost bun, însă nu atât de bun încât să îmi doresc să mănânc acolo din nou. Asta se poate datora în parte și faptului că eu consum foarte rar carne, deci, nu mă credeți pe cuvânt.

Falukorv

Nu este un preparat pe care să îl găsești în restaurante prin prisma simplității sale, însă este un ”fel de mâncare” foarte comun în Suedia. Am pus ghilimele deoarece Falukorv este de fapt.. un cârnat.

Știu că pare foarte banal, însă se pare că nu orice cârnat poate fi considerat un adevărat Falukorv. Trebuie să îndeplinească anumite criterii stabilite de GTS(Guaranteed Traditional Speciality), un sistem de protecție al calității produselor tradiționale creat de UE.

Astfel, acesta trebuie să fie produs doar din carne de vită, porc sau cal; să conțină doar anumite ingrediente; să aibă diametrul minim de 45 mm etc.

Se gătește în două feluri de regulă – fie se taie bucățele și se servește alături de macaroane și sos alb, fie se pune la cuptor, împreună cu alte legume și se servește cu piure.

Deși majoritatea suedezilor apreciază acest preparat, unii dintre ei îl desconsideră, fiind privit ca o mâncare pentru clasa de jos.

Hering fermentat/ Surströmming

Unul dintre acele preparate pe care eu nu le-aș încerca nici plătită este acesta. Nu l-am întâlnit nicăieri, însă am tot auzit de el. Este cunoscut mai ales în nordul Suediei.

Ca să nu vă mai țin în suspans, se pare că acest produs este unul dintre cele mai urât mirositoare din lume. Asta pentru că vorbim de un hering pescuit de obicei primăvara, ce se curăță și se sărează, iar apoi se lasă să fermenteze. Abia apoi este pus în conservă.

În timp ce multora le întoarce stomacul pe dos, unora li se pare o adevărată delicatesă, un mix perfect între sărat, picant și acid.

Raci/Kräftor

În luna august, suedezii sărbătoresc kräftskiva – sărbătoarea racilor. Aceștia sunt fierți cu apă și sare, adăugându-se mărar ulterior.

Tradiția durează de sute de ani în țările nordice și a evoluat deoarece aceste crustacee puteau fi pescuite în mod legal doar în Suedia, la finalul verii.

Supă de mazăre, punch și… clătite

O combinație care îți dă de gândit, cu siguranță, însă care pentru suedezi sună foarte normal.

Joia se pare că este zi de supă la ei, aceștia servind în general supă de mazăre galbenă în care se adaugă carne de porc afumată. Alături se servește punch cald, o băutură spirtoasă mixată într-un stil suedez clasic.

Tradiția nu ar fi completă fără clătitele de după, servite cu frișcă și fructe de pădure proaspete.

Tortul-sandwish/Smörgåstårta

Unul dintre preparatele mele preferate din cele încercate în Stockholm.

Este vorba de un fel de tort care însă nu este dulce, ci se servește ca fel principal. Blatul îl reprezintă felii subțiri de pâine, umplutura este de regulă făcută din cremă de brânză și maioneză, iar toppingul de cele mai multe ori constă în creveți, icre sau castravete.

Găsiți acest preparat de regulă în piețe, una dintre ele fiind Hötorgshallen.

Trecem la partea mea preferată: dulcele. Deși nu m-am așteptat, se pare că Suedia excelează la acest capitol. De la fika – o pauză de cafea și ceva dulce, până la ziua de sâmbătă, în care este o tradiție să se consume dulce seara, alături de familie, acest tip de răsfățuri fac parte din cultura suedezilor.

Rulou cu scorțișoară/Kanelbulle

Nu știu câți dintre voi știau, însă acel cinnamon roll pe care îl știm cu toții are ca țară de origine Suedia.

Locuitorii acestei țări sunt atât de înnebuniți după acest desert, încât au și o zi națională dedicată lui: 4 octombrie. În plus, se pare că un suedez consumă în medie 316 rulouri cu scorțișoară pe an.

Aluatul pufos, umplutura de scoțișoară și unt, cardamonul care se simte vag și perlele de zahăr de deasupra…cam despre asta este vorba. Yummy!

Semla

Un alt desert pe care îl veți întâlni peste tot, cu o lungă tradiție și el, este Semla.

Varianta originală consta într-un aluat cu cardamon copt, care se servea alături de lapte cald. Rețeta a evoluat cu timpul, adaugându-i-se pastă de migdale, frișcă și zahăr pudră pe deasupra.

Mumla

Aceeiași Mărie cu o altă pălărie, Mumla este de fapt o combinație între două prăjituri: Munk(termenul pentru gogoașă) și Semla, despre care v-am povestit mai sus.

Acest dulce l-am descoperit la fața locului, nu am găsit informații nicăieri despre el, dar mi se pare util de menționat pentru că din punctul meu de vedere este mult mai gustos decât Semla.

GE-NI-AL!

Princess cake/ Prinsesstårta

Recunosc, am păstrat ce e mai bun pentru final.

Princess cake este un tort tradițional suedez. Rețeta a apărut prima dată într-o revistă în anul 1948 și a fost scrisă de profesoara celor trei fice ale prințului Carl, Ducele de Västergötland. Se pare că acestea erau înebunite după acest desert.

Tortul este alcătuit din blat pufos, dulceață de zmeură, cremă de patiserie și marțipan deasupra. De cele mai multe ori, culoarea acestuia este verde, însă poate fi și roșu sau roz. Se ornează de regulă cu trandafirași din marțipan.

Foarte gustos, trebuie încercat neapărat.

Cam despre asta a fost călătoria mea gastronomică din Stockholm. Trebuie să recunosc că patiseria a fost cea care m-a impresionat. Chiar dacă nu obișnuiesc să mănânc dulce des, acolo pur și simplu nu m-am putut abține să nu încerc toate preparatele. Înțeleg acum de ce a apărut fika…

Citește și: JURNAL DE CĂLĂTORIE: STOCKHOLM – CU RUCSACUL ÎN SPATE