Reţetă de plăcintă cu făină integrală pas cu pas

Nu am fost niciodată de acord cu ideea conform căreia “fac o plăcintă, însă cumpăr foietaj congelat”. Pe lângă gustul care este complet diferit atunci când vorbim de un preparat facut integral în casă ar fi cazul să ne gândim şi la sănătate – de exemplu, un aluat congelat are ca ingrediente, pe lângă făină, grăsimi hidrogenate, emulsifianţi, conservanţi şi coloranţi, lucruri pe care ar trebui să le evităm pe cât posibil. Grăsimile nesaturate duc la boli grave, dintre care cele mai cunoscute sunt cele cardiovasculare. Tocmai de aceea, eu prefer să îmi pregătesc întotdeauna aluatul în casă.

Din punctul meu de vedere, un fel de mâncare gătit este un proiect personal, care poartă amprenta ta. Trebuie să îi acorzi ingrediente calitative, timp şi pasiune. Una fără alta nu funcţionează.
Scopul pregătirii unei mese acasă este de a o prepara în cel mai sănatos mod posibil, exact după preferinţele tale culinare. ☺️

Terminând cu toată această pledoarie pentru gătit sănătos şi frumos sau deloc, pe principiul “totul sau nimic“, vă propun astăzi o reţetă de plăcintă şi uşor şi rapid de preparat. Şi gustoasă şi sănătoasă. O poate pregăti absolut oricine, fără a fi nevoie de abilităţi înnăscute de bucătar. Dacă nu am menţionat în titlu de care plăcintă, este pentru că în funcţie de preferinţe, umplutura poate fi modificată fără probleme. Eu am pregătit o plăcintă de dovleac, însă ar fi putut fi fără probleme una de mere, brânză sau orice altceva.

Este o reţetă adaptată de către mine după cea originală a binecunoscutei şi apreciatei Jamila. Acest guru al mâncării este visul oricărei gospodine, indiferent de experienţa în bucătarie, caci efectiv este imposibil să nu îţi reuşească orice reţetă, dacă ţii cont de toate indicaţiile ei. Dacă există cineva care nu a auzit de ea, vă sfătuiesc să o căutaţi şi urmăriţi acum, în cazul în care doriţi să gătiţi ceva, orice, cât de curând.

Să trecem la ingredientele necesare (am folosit o tavă cu pereţii detaşabili, cu diametru de 23 cm).

Pentru foi:

300 g făină integrală
5 linguri zahăr brun
5 linguri lapte migdale
5 linguri ulei cocos
1 ou mic
o linguriţă de bicarbonat de sodiu
un praf de sare

Pentru umplutură:

1 kg dovleac mărunţit
100 g zahăr brun
scorţişoară

Pentru ornat:

1 ou
30 g nucă

Să începem prin a spune că toate ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei. Este important de menţionat asta de la început căci, deşi nu pare un pas esenţial, este. Am păţit să nu îmi iasă reţete doar din acest motiv. Prin urmare, scoateţi din frigider toate ingredintele din timp.

Pregătim întâi umplutura. Partea cea mai grea este tăierea, curăţarea şi datul prin răzătoare a dovleacului. Este şi motivul pentru care eu nu fac placintă de dovleac chiar atât de des. Dacă aveţi posibilitatea şi doriţi să realizaţi o activitate de cuplu, nu vă sfiiţi să apelaţi la soţ sau iubit – măcar pentru partea de porţionare. După ce dovleacul a fost pregătit, îl punem într-o oală încapatoare la foc mic împreună cu zahărul şi îl călim până ce a scăzut şi este pătruns. Adăugăm scorţişoara, iar după ce este gata îl lăsăm să se răcească.

Pregătim foile între timp. Punem laptele de migdale(mie îmi place să îl pregătesc eu, nu să îl cumpăr), uleiul şi zahărul într-o cratiţă la foc mic şi amestecăm până când compoziţia dă într-un clocot, iar zahărul s-a topit. O lăsăm şi pe aceasta să se răcească şi o transferăm apoi intr-un bol încăpător. Peste ea punem oul, bicarbonatul de sodiu, praful de sare, amestecăm, iar apoi începem să adaugăm făina integrală puţin câte puţin, până când aluatul poate fi frământat cu mâna, fără a se mai lipi. Nu adăugaţi toată făina dintr-o dată pentru că este posibil să nu vă trebuiască toată(sau, din contră, să mai fie necesare 20-30 g). Veţi obţine un aluat elastic şi uşor de prelucrat. Ce îmi place mie foarte mult la această reţetă este că aluatul nu necesită timp pentru a creşte, nefolosindu-se drojdie. Este rapid şi uşor de pregătit – îţi garantez că mai mult timp îţi ia să dezgheţi şi întinzi foile de placintă cumpărate de care îţi povesteam la început…

După ce aluatul este gata, îl porţionăm în două. Presărăm puţină făină pe blatul de lucru pentru a nu se lipi şi incepem să îl întindem cu ajutorul unui sucitor.

Îl ridicăm şi reaşezăm constant pentru a nu se rupe sau lipi, adaugând, după caz, puţină făină dedesubt. După ce am întins foaia aproape de tot, eu am folosit dosul tăvii de copt pentru a decupa aluatul la dimensiunea necesară, prin presarea acesteia deasupra aluatului. Am înlaturat marginile şi am mai întins aluatul puţin, pentru a obţine o suprafaţă mai mare, care să acopere şi puţin din pereţii laterali. Tapetăm tava cu hârtie de copt. Tot cu ajutorul sucitorului, rulăm aluatul pe el pentru a nu se rupe şi apoi îl derulăm deasupra tăvii de copt. Aşezăm bine şi simetric foaia pe fundul si pereţii tăvii.

Adaugăm apoi dovleacul călit şi răcit. Dacă s-a mai lăsat suc după ce am dat dovleacul jos de pe foc, îl scurgem înainte de a pune umplutura peste foaia de placintă. Nivelăm bine şi, din nou, trecem la întinderea cu sucitorul a foii de deasupra. Aici, eu am testat mai multe variante de prezentare: fie am întins şi a doua foaie ca şi pe prima, adaugând-o apoi deasupra, fie am tăiat-o fâşii pe care apoi le-am asezat una peste alta în formă de caroiaj, lăsând umplutura parţial la vedere. Ambele versiuni sunt bune, este vorba doar de aspect.

La prima variantă, după ce am aşezat foaia deasupra, am venit fin cu un cuţit pe deasupra în forma în care va fi porţionată plăcinta, am spart şi bătut un ou şi am uns foaia cu el, adaugând apoi pe fiecare viitoare felie câte un sfert de nucă. La cea de-a doua variantă am adăugat fâşiile deasupra umpluturii, le-am uns cu ou cu ajutorul unei pensule şi am adăugat nuca în spaţiile rămase.

Se pune la cuptor pentru aproximativ 40 minute(sau până când devine aurie deasupra) la 180 de grade. După ce s-a copt, o lăsăm să se răcească, o porţionăm şi savurăm. Arată cam aşa: