De ce e bine să ții un jurnal personal în care să scrii zilnic

Când eram adolescentă îmi doream să am un jurnal. Vedeam asta în filme și mi se părea ”cool”. Așadar mi-am cumpărat o agenduță drăguță cu un lăcățel și o cheiță și am scris pe prima pagină Jurnal personal. Nu cred că l-am folosit nici măcar două zile. Nu știam cum să scriu și ce să scriu. Mi se părea că în viața mea nu se petrece ceva extraordinar. Privind în urmă, mi-ar fi plăcut să am acest obicei și să îmi citesc acum gândurile, întâmplările și micile drame din copilărie.

De câteva zile mi-a revenit dorința de a avea un jurnal. Acum nu mă mai interesează dacă e cool sau nu, mă gândesc doar la cât de mult mi-ar putea îmbunătăți viața.

Sămânța acestei idei a fost plantată în capul meu anul trecut, când am început să îl citesc obsesiv pe Irvin Yalom. Atât de tare am rezonat cu acest psiholog datorită felului lui familar de a scrie încât am impresia că îl cunosc. Am vorbit despre el în articolul acesta.

Yalom povestește printre altele în cărțile sale despre cum recomandă tuturor pacienților săi să își scrie visele, imediat ce se trezesc. Subconștientul scoate la iveală o mulțime de lucruri ascunse pe care dacă le-am analiza cu atenție, ne-ar da răspunsuri la multe întrebări. În ședințele sale de terapie, visele sunt dezbătute îndelung. La rândul lui, și scriitorul ține un jurnal în care își notează visele. Nu de puține ori a publicat fragmente din el, analizând apoi legătura viselor cu realitatea. Este fascinantă.

Majoritatea geniilor au avut un jurnal

Nu spun asta doar ca să te motivez, nu! Foarte multe persoane de succes au apelat de-a lungul anilor la journaling.

Benjamin Franklin își începea fiecare zi cu întrebarea ”Ce bine voi face astăzi?”, iar la finalul zilei compara intenția cu ce a realizat. Steve Jobs se întreba zilnic: ”Dacă asta ar fi ultima zi a vieții mele, aș vrea să o petrec exact așa cum urmează să o fac?”. Oprah Winfrey își notează în fiecare dimineață lucrurile pentru care e recunoscătoare.

Peter Drucker, o persoană de referință când vine vorba de management(numai eu știu cât m-am lovit de cărțile lui în facultate) scria de fiecare dată când lua o decizie ce aștepta să se întâmple. Peste una- două luni compara așteptările cu rezultatele.

Leonardo da Vinci a umplut zeci de mii de pagini cu schițe, observații și idei.

Numărul paginilor scrise de Einstein de-a lungul vieții se ridică undeva la 80.000.

Mai sunt multe astfel de exemple ale oamenilor de succes care au în comun același lucru: ținerea unui jurnal personal.

Scrisul are valoare terapeutică

Nu doar Irvin Yalom, ci toți psihologii recomandă să avem un jurnal personal în care să scriem zilnic. Am văzut foarte multe astfel de îndemnuri, mai ales de când cu pandemia Covid-19 și perioada de izolare impusă.

Beneficiile exprimării în scris au fost dovedite în mod repetat în ultimii ani. O astfel de rutină ajută la o mai mare conștientizare și un acces mai profund la lumea noastră interioară.

Joshua M. Smyth a făcut în 1998 o analiza complexă ce conține 13 studii din care rezultă că persoanele care și-au notat zilnic întâmplările și gândurile și-au îmbunătățit în mod semnificativ sănătatea, atât fizică – a felului în care s-au simțit ulterior, cât și psihică. Sinteza studiilor despre care vă povesteam o găsiți aici.

Tot Smyth sugerează faptul că scrisul este o terapie cel puțin la fel de eficientă ca mersul la psiholog. Conștientizările vin mult mai rapid astfel, fără să fie nevoie de atât de mult timp și bani.

De asemenea, atunci când ne întâlnim cu perioade stresante este bine să punem pe hârtie gândurile care ne preocupă. Pe lângă faptul că ne va ajuta să avem o perspectivă mai bună asupra lor, simplul fapt de a le exprima ne destresează.

Te ajută să identifici anumite tipare

Dacă te întreb cum a fost o anumită zi a ta din săptămâna trecută, îmi poți spune? Eu una nu țin minte în general nici ce am făcut ieri.

Tocmai de aceea ideea de a da în urmă câteva pagini dintr-un jurnal și a-mi reaminti câteva aspecte mi se pare foarte bună. De multe ori trecem cu vederea anumite lucruri care ni se par foarte mici. De exemplu, ce stare de dispoziție avem. Pentru că avem tendința de a ține minte doar evenimentele importante dintr-o zi, uităm să acordăm importanță stării de spirit. Dar daca ai vedea scris 15 zile dintr-o lună: ”Azi m-am trezit obosită și tristă”, nu te-ai gândi că este cazul să determini cauza și să faci ceva în acel sens?

Vezi cum te dezvolți pe măsură ce trece timpul

Dacă ai reciti acum o conversație veche de-a ta, nu ai râde pe alocuri? Sau poate te-ai gândi cât de puține lucruri știai la acel moment despre un subiect.

Mie îmi place să fac comparații des. Cum eram acum un an, acum 3 ani, acum 5 ani. Chiar și în urmă cu 6 luni eram altfel. Mai ales comparând cu perioada actuală. Ce nu îmi amintesc însă este ce simțeam, cum gândeam. Tocmai de aceea am hotărât să scriu în jurnal.

Știți opțiunea aceea de pe facebook sau instagram de a reposta ce făceai acum un an pe vremea aceasta? Abia aștept să fac asta citind în jurnal, ca să descopăr nu ce am vrut să arăt lumii acum un an, ci cum mă simțeam cu adevărat.

Ce, cum și când scriem în jurnal?

Ei bine, poate că pentru multe persoane să se găsească în fața unei pagini goale este ciudat. Mie îmi este ceva mai simplu, recunosc, blogul ajutându-mă cu experiența scrierii. Dar nu e numai asta. Un lucru pe care l-am făcut activ, încă dinainte de a avea blogul a fost să vorbesc cu mine. Încă fac asta. În gând de cele mai multe ori, dar și cu voce tare, când parcă vreau să mă aud mai bine. Se mai întâmplă să ma audă și alții, dar asta e partea a doua. În apărarea mea și a tuturor celor ce fac asta, se spune că doar oamenii inteligenți vorbesc singuri.

Așadar, în jurnal trebuie să scrii tu pentru tine. O tehnică pe care o aplic eu este aceea de a scrie gândindu-mă la ce aș vrea să citesc după un timp, ce informații m-ar interesa despre Florance de acum unul, doi sau cinci ani. Pot fi lucruri mici – ce am mâncat la pranz – sau pot fi sentimente profunde pe care le am. Oricare din ele mă definește ca persoana care sunt acum.

Când ar trebui să scrii? Ei bine, când simți tu. Eu nu țin cont de sugestii în ceea ce privește acest aspect. Multe persoane recomandă să scriem dimineața, când avem mintea limpede. Să scriem minim 15 minute pe zi și minim câteva pagini.

Eu nu voi respecta niciuna din aceste reguli. Dacă vreau să povestesc un vis pe care l-am avut, o voi face imediat ce m-am trezit. Dacă am un highlight la prânz, în timp ce sunt la muncă, voi scrie o notiță pe telefon și voi detalia când ajung la jurnal. Dacă simt că vreau să fac un rezumat al zilei respective, o voi face seara.

Prin urmare, eu propun să îți stabilești propriile reguli.

Unde scriem?

Cum unde? În jurnal, nu despre asta vorbim?

Glumesc 🙂

Mie îmi place foarte mult să scriu de mână, chiar dacă uneori scrisul meu e indescifrabil și pentru mine. Simt că îmi exprim mult mai bine gândurile așa. Prin urmare, am ales o agendă pentru asta.

Multe persoane nu rezonează însă cu ideea ținerii jurnalului într-un fomat fizic. Recunosc și eu că are câteva dezavantaje, dintre care principalele sunt că ocupă spațiu și că poate fi găsit și citit de alte persoane.

În acest sens, puteți folosi oricând telefonul sau laptopul. Un mare plus este că e mereu la îndemână. Poți fi în metrou, în drum spre muncă, și să scrii în jurnal. Sau între două ședinte.

Dacă ideea scrierii într-un document nu te atrage, îți recomand una din cele două aplicații: Day One pentru iOS sau Journey Android. Fiind deținătoare de iphone, eu am testat aplicația Day One. Îmi place foarte mult, are multe opțiuni – poți adăuga poze sau video, poți adăuga locația, te poți înregistra vorbind dacă îți este lene să scrii… iar totul este bine organizat, cronologic.

• 

• 

Fie că alegi jurnalul în format fizic sau electronic, te sfătuiesc să scrii în el. Cât mai mult și cât mai des. Sunt absolut convinsă că îți va fi de folos 🙂